14 Iul Schimbările climatice și agricultura: cu gândul la generațiile de mâine

Autor Revista „Natura” Publicat în Știri Vizualizat 1125 ori

Folosirea tehnologiilor noi, aplicarea practicilor durabile, plantarea fâșiilor de protecție, construirea bazinelor de acumulare a apelor pluviale – sunt câteva dintre măsurile și practicile prin care tot mai mulți agricultori din R. Moldova își asigură roadele prognozate, în condițiile unei clime mereu în schimbare.

Victor Mătrăgună, de la Piatra, Orhei, este unul dintre ei. A revenit din Italia, după 19 ani de trai departe de casă, și a ales să facă agricultură în satul natal. Cultivă cereale – grâu, orz, porumb, floarea soarelui, lucernă. Spune că pentru a reuși a investit în utilaje performante, eficiente  energetic, apelând la resursele proprii, dar și la programe de susținere pentru tineri în agricultură. Deși este la început de cale, tânărul fermier își dorește să învețe cum să se adapteze provocărilor schimbărilor climatice în agricultură.

Potrivit experților, opțiunile pe care le au producătorii agricoli pentru a se adapta sunt largi – de la cele tehnologice, până la îmbunătățirea practicilor de gestionare a terenurilor. O enumerare succintă ar cuprinde rotaţia culturilor pentru cea mai bună utilizare a apei disponibile, adaptarea datele de semănat conform tiparelor de temperatură şi ploi, folosirea unei varietăţi de culturi mai potrivite noilor condiţii meteorologice (ex. mai rezistente la căldură şi secetă), lucrarea minimă a solului. La acestea mai adăugăm plantarea de arbuşti sau împădurirea pe mici zone pe teren arabil pentru reducerea scurgerii apei şi acționarea ca paravânt.

Din păcate, nu toți producătorii agricoli depun eforturi pentru abordarea independentă a problemelor privind schimbările climatice și doar răspund cererii de pe piață.

„Schimbările climatice devin tot mai resimțite în sectorul agricol. Avem un proces de aridizare. Majorările de temperatură și condițiile meteorologice sunt haotice, neașteptate, neprognozabile”, este de părere dr. hab., profesor universitar Valerian Cerbari. Potrivit lui Cerbari, gradul de adaptare la schimbările climatice în agricultură depinde de sistemul de utilizare a solurilor, de păstrarea fertilităţii efective a solurilor prin aplicarea asolamentelor, cultivarea culturilor leguminoase perene şi anuale ș.a.

Expertul în agricultură ecologică, Gheorghe Jigău, dr, conf. universitar, spune că este important să conștientizăm că avem probleme cu schimbările climatice. Dar am putea să ne adaptăm mai ușor, dacă solurile nu ar fi extrem de puternic degradate, fapt care sporește vulnerabilitatea lor la oricare dintre factorii induși de condițiile de climă. „Solul nu mai are capacitatea de a face față secetei, chiar celei de scurtă durată, și altor cataclisme naturale cu care ne confruntăm”, accentuează expertul. Ce putem face? Jigău menționează despre importanța cunoașterii stării solurilor și identificarea factoriilor care ar putea fi mobilizați întru restabilirea lor. Iar în acest proces, este esențial un tandem între savant și fermier.  

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai grave amenințări cu care ne confruntăm. Un adevărul de neocolit este că ne aflăm într-o cursă contra cronometru, precum apreciază specialiștii în domeniu. Pentru o lume sustenabilă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă și ecologică pentru generațiile de azi și de mâine este nevoie de implicarea tuturor și fiecăruia în parte, inclusiv în agricultură.

Articol realizat de către AJMTEM, cu suportul financiar acordat de către Asociaţia Obştească EcoContact prin intermediul programului „Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea Parteneriatului Estic (CFE II)”. Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie Austriacă.

sursa: Revista „NATURA”