Cinci insule mici din Pacific au dispărut de pe fața pământului din cauza creșterii nivelului mării și a eroziunii. Acest lucru nu este descoperirea cea mai plăcută a cercetătorilor australieni și este considerat a fi prima dovadă științifică a impactului schimbărilor climatice pe coasta Pacificului. Insulele inundate fac parte din Insulele Solomon - un arhipelag în largul coastei, care în ultimii 20 de ani au înregistrat o creștere anuală a nivelului mării cu 10 milimetri, potrivit unui studiu recent. Un articol din publicaţia Geophysical Research Letters afirmă că temperaturile în creştere ale Pacificului pot genera condiţii neprielnice pentru viaţă în zona coastei de vest a Statelor Unite, din cauza dezvoltării spontane a unor alge şi a poluării. Astfel, apar pete extinse pe suprafața apei cu cantităţi mari de cianobacterii sau alge brune, care elimină secreții toxice și reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea umană şi animală.
Profesorul Benjamin Orlov vorbește într-un interviu despre urmările schimbărilor climatice pentru ţările Asiei Centrale. Potrivit lui, odată cu creşterea temperaturii, topirea zăpezilor şi evaporarea apei, cel mai mult vor avea de suferit resursele de apă, care se vor micșora. Resursele de apă sunt importante pentru industria de petrol și gaze din Kazahstan și Turkmenistan. Ele sunt, de asemenea, importante pentru Uzbekistan, în industria de bumbac, care joacă un rol de bază în economie. Debitul mediu anual al râurilor din Tadjikistan a scăzut cu 3,3 km cubi în ultimii 30 de ani. Conform specialiştilor locali, până în 2050, mii de gheţari mici vor dispărea, suprafaţa de gheață se va micșora cu 20%, iar volumul va scădea cu 25%. Conform unor estimări, în secolul XX, ghețarii Tajikistanului deja au pierdut mai mult de 20 de km cubi de gheață.
Un alt exemplu de impact asupra mediului îl reprezintă urşii koala. Aceștia, în condiţii standard, nu beau apă, necesitatea aceasta fiind asigurată din frunzele de eucalipt. Dar, uscarea frunzelor de eucalipt, frecventă în ultima perioadă, a modificat raţia de bază a marsupiilor. Acest fenomen a determinat oamenii de știință de la Universitatea din Sydney (Australia) de a studia pe termen lung efectului apei asupra populației de koala. „În noile condiții meteorologice calde și uscate, cu mai multe secete și valuri de căldură, este afectat habitatul urşilor koala. Aceștia sunt deosebit de vulnerabili la schimbările climatice, deoarece se bazează exclusiv pe copaci - nu numai pentru dormit, dar, de asemenea, pentru hrană” - afirmă cercetătorul Valentina Mella. În timpul studiului, cu ajutorul camerelor video, la „stația de băut” specială creată doar pentru koala, s-a observat că urşii koala beau apă de câteva ori pe zi, petrecând aproximativ 10 minute lângă sursa de apă în perioada de iarnă. Mai mult, lipsa de apă a dus la micşorarea puternică a populaţiei de koala.
În prezent, impactul schimbărilor climatice este resimțit și de întreaga populație a Africii. Dovezile sugerează că schimbările de temperatură au cauzat prejudicii sănătății, mijloacelor de trai, producției de alimente şi disponibilităţii apei. Efectul exercitat de schimbările climatice asupra resurselor de apă este evident: inundații, secetă, schimbări în distribuția precipitațiilor, uscarea râurilor, topirea ghețarilor și reducerea nivelului de apă în rezervoare. Când nivelul apei în râurile africane mari scade, este afectată întreaga economie. Ghana, spre exemplu, se bazează foarte mult pe funcţionarea barajului hidroelectric Akosombo de pe râul Volta. Produsele alimentare, apă, și transportul în Mali sunt în strânsă dependenţă de râul Niger. Cu toate acestea, din cauza poluării, zone uriașe de-a lungul râului sunt distruse din punct de vedere ecologic. Jumătate din populația Nigeriei nu are acces la apă curată. Dispariţia bruscă a ghețarilor de pe muntele Kilimanjaro este, de asemenea, un rezultat al schimbărilor climatice. S-a estimat că 82% din gheața care a acoperit muntele în 1912, a dispărut deja.
O reală amenințare pentru Rusia, asociată cu încălzirea globală - este topirea permafrostului. Aceasta amenință să distrugă infrastructura regiunilor nordice. Experții se îngrijorează de deteriorarea clădirilor și a fundațiilor, ceea ce poate duce la accidente. Zonele cu risc major sunt Ciukotka, cursul superior al bazinelor râurilor Indigirka și Kolyma, partea de sud-est a Yakutiei, o parte semnificativă din Câmpia Siberiei Vest, coasta Mării Kara, Nvaia Zemlia, și o parte a permafrostului insular, în partea de nord a teritoriului european. Mai mult, topirea permafrostului din nordul Rusiei ar putea duce la scurgeri radioactive din depozitele din zonă.
Deşi puţine, există şi situaţii când schimbările climatice generează efecte pozitive - un exemplu servind Etiopia. Se prognozează că schimbările climatice vor duce la o majorare a volumului de apă în bazinul Nilului Albastru, ceea ce va contribui la dezvoltarea agriculturii. Şi în Rusia schimbările climatice pot părea să genereze efecte pozitive - reducerea sezonului de încălzire.
În concluzie putem afirma ca mecanismul schimbărilor climatic este deja declanşat, iar omenirea trebuie să-și conjuge eforturile în scopul combaterii și adaptării. Dincolo de cercetări ale savanţilor, este nevoie, în primul rând, de voinţă politică, individuală și de participare.
Alexandru NISTIRIUC, dr. în geografie
