Potrivit semnatarilor, schimbări pozitive în starea factorilor de mediu din R. Moldova „pot fi atinse doar în condiția menținerii unui Minister al Mediului independent, puternic, reformat și fără comasarea acestuia cu alte ministere sectoriale, astfel fiind excluse conflictele de interese între protecția mediului și activitățile economice, urmând cele mai bune practici Europene”.
Studiul de performanță în domeniul mediului realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (2014) arată că Republica Moldova nu a avansat până în prezent foarte mult la capitolul creștere a calității în domeniul protecției mediului.
„Pentru a înregistra progrese și a realiza reforma sectorului mult așteptată și mult discutată de ani în șir, precum și realizarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, este necesar ca Ministerul Mediului să fie o instituție solidă în fruntea căreia să fie un Ministru care să pledeze pentru îmbunătățirea factorilor de mediu și nu pentru exploatarea iresponsabilă a resurselor naturale pentru obținerea unor beneficii pe termen scurt, lăsând fără viitor cetățenii Republicii Moldova”, se menționează în Declarație.
De asemenea, organizațiile neguvernamentale au accentuat că pledează pentru declararea protecției mediului drept una din prioritățile naționale de dezvoltare din Agenda Naționala 2030. Aceasta trebuie să includă menținerea Ministerului Mediului, capabil de promovarea priorităților din AA, atingerii Obiectivelor Dezvoltării Durabile, precum și promovarea Evaluării Impactului asupra Mediului, Evaluării Strategice de Mediu, cu reforma instituțională de mediu și crearea Agenției Protecția Mediului.
În Declarație ecologiștii își exprimă și îngrijorarea privind implicarea neadecvată a Parlamentului Republicii Moldova în modificarea și tergiversarea adoptării actelor legislative, cu excluderea articolelor armonizate, aprobate în procesul guvernamental de coordonare inter-ministerială, după consultări publice anterioare, expertiză internațională și cu avizele Centrului de Armonizare a Legislației. Drept exemplu sunt: Legea deșeurilor – eliminarea prevederilor privind excluderea asbestului și prevederilor legate de co-incinerarea deșeurilor, Legea substanțelor chimice – nepromovarea în prima lectură din cauza intereselor de grup.
Declarația a fost formulată în urma lucrărilor și concluziilor Forumului Civic privind monitorizarea Acordului de Asociere pe aspectele juridice, securitate energetică și protecție a mediului, desfășurat la 22 februarie 2017.
Textul integral al Declaratiei.
Sursa: ecopresa.md
